lunes, 13 de octubre de 2014

Nordismul vs sudismul

Tot omul are opinii proprii si atunci, avandu-le si eu pe ale mele, nu vad de ce nu as incerca sa mi le fac cunoscute,  deschizandu-mi astfel usa catre cei "asemanatori in gandire, mie".

Una din opiniile mele se refera si la aceea ca "sudismul" si "nordismul" sunt doua concepte ce, desi se leaga in mod aproape . . . . . . fizico-instinctual cu ceea ce ar rezida din . . . pozitionamentul geografic (pe de o parte) sau cu ceea ce rezida din informatia despre Razboiul de Secesiune nord-american (pe de alta parte), mai are si o a treia cale, o a treia dar in fapt cea mai importanta cale, urmare a celor ce rezida din pozitionamentul fata de puncte geografice nu ale Pamantului, nu ale geografiei fizice ci ale unei geografii mentale ale Vietii.



In mersul, in navigarea noastra prin acest "fluid" care se numeste "Viata", unii alegem "calea salvatoare" iar altii "calea pierzaniei". Din pacate (sau din fericire), certificarea pentru alegerea ce o facem nu ne-o da nimeni, la nivelul la care spre exemplu avem constienta rezultatului ce apare in urma alegerii "caii de urmat", intr-o partida de sah. La sfarsitul unei partide de sah avem certificarea caii juste si a caii gresite. Stim, ca am pierdut sau ca am castigat.
Dar la sfarsitul trecerii noastre prin Viata, indiferent ce cale am urmat (pornim fiecare de la un ipotetic "centru al universului propriu" inspre vreunul dintre cele 360º ale cercului (sau ale gradului subdiviziuni), nu aflam in modalitatea pe care o avem consacrata pentru conceptul "a afla" daca drumul parcurs a fost cel corect sau am mers doar asa . . . ca sa mergem. Ca si un ceas clasic, odata "intors" elmerge oricum, cu acelasi ritm si cu aceeasi viteza, indiferent daca este "potriit" (acele indica ora reala) sau nu.
Mie imi este clar ca raspunsul privind corectitudinea parcursului nostru, o aflam, dar despre asta, cand va veni vremea.
Prin analogie, e de spus ca in ceea ce priveste "calea de urmat" in acest maxim "simultan de sah" care este "Viata", calea spre a castiga partida este calea spre care acul busolei se indreapta de la sine, este calea spre nord.
Lucrurile nu sunt simple si, acolo unde este "alb", pentru unii este intradevar "alb" dar pentru altii (analogic daltonistului) "alb", este acolo unde este de fapt, "negru".  
Asa se face ca unii merg spre nord, convinsi ca merg spre nord, in timp ce altii au convingerea ca nordul este in acea directie total contrara pe care o numim "sud". Intre trairea sub semnul conceptului "sclavie" ("a sclaviza" sau "a fi sclavizat") si trairea sub semnul conceptului "libertate", calea corecta, calea spre "nord" este apanaj al acestei al doilea fel de traire, al trairii sub semnul conceptului "libertate". "Nordistii" sunt acele fiinte umane a caror tendinta continua (a caror sete) este inspre trairea sub semnul conceptului "libertate", iar "sudistii" sunt acele fiinte umane care, prin ceea ce ele insele traiesc, cultiva acea traire sub semnul conceptului "sclavie" care este o "cale gresita", care este, in acest imens labirint care este Viata, analogic a ceea ce in circulatia rutiera se numeste "drum infundat".

In Romania de azi, Ponta ne duce inspre sud, neinteresandu-l daca intr-acolo este sudul sau nordul, ci pentru ca acolo are el treaba. El ne taraste spre sud, asigurandu-si ascultatorii ca merge spre nord.
Iohanis, ca si Macovei sunt tehnocrati, au un orizont politic extrem de restrans.
Doar Elena Udrea vede alb unde e alb, si negru acolo unde e negru. Elena Udrea e o nordista. Singura nordista dintre cei 14 candidati.

No hay comentarios:

Publicar un comentario