miércoles, 15 de octubre de 2014

"Ma rog pentru Basescu" (citat din ponta)


Cuvintele au sfintenia lor, au personalitatea lor. Suntem imposibilitati a le folosi cum vrem.
"Lucrurile" sunt mai multe decat "cuvintele".
Ca si tricourile la fotbalisti, fiecare jucator imbraca cate un alt tricou, iar fiecare tricou are in el cel mult un fotbalist si nu sunt tricouri pentru toate persoanele "contemporane unui anumit moment dat"
ci doar pentru acelea care, din diferite motive, ajung a purta "echipamentul".

v
Cu cuvintele nu este de joaca, iar aceste cuvinte
ale lui Ponta, reproduse in media, mie imi apar
ca fiind (ca avand co-notatie) . . . "mafiotice".

Sudistii (hipocresia), ori conduc, ori se razvratesc (spre a conduce). Ca in jocurile fraterne, copilaresti, "de-a calul", accepta doar rolul de "calaret", cand ii revine rolul de "cal", nu se mai joaca.



Desi ei (sudistii) nu stiu drumul, firea lor ii impinge sa te transforme pe tine, frate al lor de drum, in calul lui pe care sa isi urce propriul hoit si desagii, si-apoi iti lasa fraul slobod, stiind ca tu stii si ca . . . stiind tu, ce rost are sa-si mai bata el capul sa isi incarce memoria cu asa fleacuri?

Cui nu ii e clar dintotdeauna ca sudistul ori castiga, ori calca in picioare regula jocului (in care este angrenat), negand infrangerea, ar putea fi surprins de marlania lui Ponta dar, cine stie sa citeasca oamenii a inteles cu cine sta de vorba de la prima deschidere de gura a . . . subiectului analizat.

Articole din media au intors pe toate fetele,
tarasenia.
Sunt, cati opinatori atatea opinii.
De la cei carora asa manifestare le produce indignare, trecand pe la aceia pe care ii lasa indiferenti, pana la aceia carora le produce bucurie. 
Din pacate, sufletul Romaniei actuale are cam infatisarea sufletuluilui Ponta si o sa avem cu totii (inclusiv "ei"), calatori ai aceleiasi galere,
de suferit
Sudistii l-ar fi bagat in puscarie pe Basescu de mai inainte de a se naste. Astia, asa le e neamul (stirpea). Este ca si cand le-ai fi contracandidat
la sah si, pentru ca isi doresc sa fie "castigatori", daca nu reusesc asta, nu se considera pe ei vinovati ca nu te pot depasi  ci te considera vinovat pe tine ca . . . le stai, precum cateodata iti sta propria-ti umbra (depinzand de directia din care "bate" lumina, inainte.
Cel putin eu, copil fiind, am incercat in multe randuri sa imi intrec umbra, dar usor-usor, am invatat ca sunt lucruri pe care le poti depasi si altele pe care nu le poti depasi.
Aduc si aici in pagina, "piramida" cea desenata de mine, spre
a spune (fara intentia de a jigni) ca din punctul meu de vedere oamenii precum ponta sunt "pigmei".
Daca ne gandim la "turnurile de control" din aeroporturi, putem
intelege mai usor ca dintr-un "turn-pigmeu", un turn care ar avea
o inaltime analogica inaltimii "a - z" din desenul meu, acoperim
un orizont mult mai restrans decat cel pe care-l obtine cineva care
urca, chiar si numai cu o treapta mai sus.

Cine a observat vreodata prietenia (insotirea) dintre o persoana
de statura (in acest caz, cea fizica) mica si una de statura normala, este imposibil sa nu fi observat
crize de frustrare ale "omului mic" impotriva "omului normal", desi nu este acel om, cu adevarat cauza acelei diferente de inaltime.

Acelasi lucru se petrece si in planul staturii mentale. Din pacate (sau, din fericire), individul uman cu valente democratice traieste un paradox, neputand lupta in sprijinul democratiei cu mijloace ne democratice si, desi pe termen mediu si lung aceasta este cea mai buna solutie, pe termen scurt si pe termen imediat, aceasta im-posibilitate de a se apara de cel care-l ataca, ca in provocarile (desi i-legitime) la duel, cu sabia, tot cu sabia, ii poate fi fatala.
Findca, "al fin y al cabo", cel mai important lucru posibil ramane cuprins in cuintele "a fi".

Din fericire, oameni precum Basescu sau Udrea, sunt suficienti printre noi pentru ca balanta, aceasta "prajina" a acestui echilibrist (specia umana) ce traverseaza pe sarma abisul, sa nu se dezechilibreze intro maniera care ne-ar pierde pe toti.
Nu este mai important care din pasagerii unui imaginar Titanic ar fi mai sus cocotat pe catarg, atunci cand Titanicul se scufunda. Cel mai important este ca Titanicul, sa pluteasca.

No hay comentarios:

Publicar un comentario